Comisia Europeana a infiintat un Grup de Lucru pentru Pensii

Comisia Europeana a infiintat un Grup de Lucru pentru Pensii. Pensiile publice si private devin oficial domeniu de interes comunitar

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel BARROSO, a infiintat la finele lunii trecute Grupul de Lucru pentru Pensii al Comisiei Europene, format din 5+3 comisari europeni si asistat de cabinetul Presedintelui CE si de Secretariatul General al CE. Scopul noului Grup de Lucru este „de a dezvolta si comunica o abordare la nivelul Uniunii Europene in domeniul pensiilor, pe baza liniei politice a Presedintelui CE. Initiativa noului grup de lucru trebuie pusa in contextul strategiei „Europa 2020” si a nevoii de consolidare fiscala, tinand cont de provocarile si problemele create de imbatranirea populatiei, nevoia de incluziune sociala, asigurarea stabilitatii financiare si a conditiilor macroeconomice, precum si functionarea pietei unice.

Mandatul noului Grup de Lucru incepe prin publicarea unui document numit „EU Green Paper on Pensions” (pana la sfarsitul acestei luni) si va continua, timp de cel putin doi ani, pentru modelarea diferitelor scenarii privind sistemele de pensii din UE (atat publice, cat si private), identificarea zonelor posibile pentru schimb de experienta si coordonare de politici la nivel european, pentru invatarea din „cele mai bune practici europene”, pentru o imbunatatire a supravegherii europene in domeniul politicilor si reformelor nationale din sistemele de pensii si pentru ca UE sa se asigure ca reformele naturale din domeniul pensiilor sunt consecvente cu strategia „Europa 2020”.

„Prin infiintarea acestui Grup de Lucru si setarea mandatului sau de catre Presedintele CE, pensiile devin oficial subiect de interes la cel mai inalt nivel al Uniunii Europene. Acesta reprezinta un pas urias in directia transformarii pensiilor din domeniu strict national in domeniu de politica europeana, ceea ce inseamna ca Bruxelles-ul va fi in curand cu ochii pe toate statele membre, inclusiv Romania, in ceea ce priveste reforma sistemului public de pensii, dar si dezvoltarea sanatoasa si corecta a sistemului de pensii private.

Speranta noastra este ca acest lucru se va intampla cat mai curand, pentru a ajuta statele membre UE sa constientizeze gravitatea problemei pensiilor si sa mareasca ritmul de dezvoltare a fondurilor private de pensii. De asemenea, ne asteptam ca supravegherea cat mai stricta a Bruxelles-ului sa limiteze spatiul de eroare al unor state care au luat in trecut decizii gresite in domeniul pensiilor, de exemplu afectand pensiile private viitoare pentru peticirea temporara a unor probleme din prezent”, a comentat Crinu ANDANUT, Presedintele APAPR.

„Asociatia noastra va folosi aceasta noua platforma europeana, Grupul CE de Lucru pentru Pensii, pentru a oferi Comisiei perspectiva industriei asupra evolutiilor din sistemul de pensii private din Romania”, a adaugat Presedintele APAPR.

Documentul oficial al CE poate fi consultat aici.

Fondurile de pensii, profit de 280 mil. lei in 2009, pentru clientii lor. Administratorii continua sa finanteze sistemul „cu bani de acasa”

Fondurile de pensii private au inregistrat castiguri nete in beneficiul tuturor clientilor lor pe parcursul anului 2009, potrivit datelor publicate astazi in Raportul Anual al CSSPP. Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au castigat 260 de milioane de lei in beneficiul clientilor lor, in timp ce fondurile de pensii private facultative (Pilonul III) au castigat 20,4 milioane de lei pentru contributori. In total, fondurile de pensii au inregistrat in anul 2009 un profit net de 280 de milioane de lei (66 de milioane de euro), exclusiv in beneficiul clientilor la aceste fonduri de pensii. Aceste sume reprezinta dreptul exclusiv al participantilor si sunt nete de comisioanele de administrare.

Spre deosebire de fondurile de pensii, societatile de administrare a acestor fonduri au inregistrat in cursul anului 2009 pierderi contabile totale de 40,7 milioane de lei (9,6 milioane de euro), reprezentand continuarea efortului financiar de sustinere a sistemului de pensii private din Romania. In perioada 2007-2009, actionarii administatorilor de fonduri de pensii private au investit in Romania sume totale de 500 de milioane de euro pentru startul sistemului si finantarea activitatii de administrare in primii ani. Aceste investitii sunt reflectate contabil ca si cheltuieli si pierderi nete pentru societatile de administrare. Situatia contabila deriva din faptul ca veniturile obtinute din comisioanele de administrare (percepute clientilor) sunt mult mai reduse decat cheltuielile operationale strict necesare pentru a mentine activitatea de administrare la standarde calitative si profesionale ridicate. Astfel, actionarii administratorilor continua sa sustina sistemul de pensii private din Romania „cu bani de acasa”, in conditiile in care nivelul redus al contributiilor, precum si nivelul foarte redus al comisioanelor nu asigura sustinerea financiara a activitatii de administrare.

Potrivit legislatiei sistemului de pensii private din Romania, banii FONDURILOR de pensii (si care apartin exclusiv clientilor) si banii ADMINISTRATORILOR fondurilor de pensii (care apartin actionarilor acestor administratori) sunt complet separati, atat fizic, cat si juridic si contabil. Cu alte cuvinte, nu exista legaturi intre situatiile financiare ale administratorilor si rezultatele financiare ale fondurilor de pensii. Mai precis, pierderile contabile ale administratorilor nu afecteaza in niciun fel profitul obtinut de fondurile de pensii, in beneficiul clientilor.

Aceste precizari sunt necesare mai ales avand in vedere experienta de anul trecut, cand in mod nejustificat au aparut confuzii intre rezultatele financiare ale ADMINISTRATORILOR si cele ale FONDURILOR de pensii.

Comunicat oficial: Alianţa Confederaţiilor Patronale din România nu acceptă fiscalizarea sectorului IT şi naţionalizarea pensiilor private

Alianţa Confederaţiilor Patronale din România nu acceptă fiscalizarea sectorului IT care va duce la un adevărat exod al inteligenţei româneşti spre Silicon Valley şi spre NASA şi va păgubi România de una din cele mai profitabile industrii.

Tinerii din IT, care aduc acum ţării mai mulţi bani decât o tranşă de împrumut de la FMI, vor fi atraşi de retribuţiile mai bune din alte ţări şi, în felul acesta, România va deveni importator de soft în loc să fie exportator şi se va întoarce în situaţia din anii trecuţi când importa licenţe de 300 de milioane de euro, spre deosebire de prezent când exportă licenţe de 500 de milioane de euro.

Semnalul dat ieri de Guvern privind impozitarea veniturilor din IT va alunga investitorii din acest domeniu şi va pune pe butuci unul din ultimele sectoare industriale unde suntem competitivi pe piaţa internaţională.

În acelaşi timp, Alianţa Confederaţiilor Patronale din România protestează împotriva naţionalizării pensiilor prin transferul de fonduri de la pilonul II, al pensiilor private, către pilonul I. În felul acesta este distrusă orice şansă a tinerilor care cotizează în prezent pentru pensii private de a beneficia de o pensie europeană, lucru care ar fi posibil numai prin sistemul de pensii private.

Alianţa Confederaţiilor Patronale din România îşi exprimă surprinderea că deşi la ultima întâlnire cu primul-ministru a fost convenită anularea acestor măsuri negative pentru economie, totuşi, ieri, ele au fost anunţate ca adoptate şi cere Guvernului să-şi reconsidere poziţia.

Alianţa Confederaţiilor Patronale din România solicită o întâlnire urgentă cu primul-ministru şi cu ministrul Finanţelor pentru găsirea unor soluţii de rezolvare a fiscalizării în IT şi a transferului de la pilonul II la pilonul I. De asemenea, solicităm ministrului Finanţelor să iasă din logica simplistă şi contabilă a tăierii de cheltuieli şi să prezinte studii de impact privind efectele celor două măsuri în reducerea cheltuielilor bugetare. La rândul nostru, vom prezenta studii de impact privind urmările dezastruoase pentru România ale aplicării acestor două măsuri şi vom dovedi că ceea ce se câştigă prin impozitarea sectorului IT este mult mai puţin decât ceea ce se pierde şi că, la fel, naţionalizarea pensiilor private distruge şansa celor care cotizează astăzi pentru a avea parte de o pensie decentă în viitor.


Dan Matei Agathon
Purtător de cuvânt
Alianţa Confederaţiilor Patronale din România

ANALIZA: Blocarea Pilonului II la 2% ar insemna diferenta intre reducerea pensiilor de stat cu 15% sau cu 14,24%

ANALIZA: Blocarea Pilonului II la 2% ar insemna diferenta intre reducerea pensiilor de stat cu 15% sau cu 14,24%

In legatura cu propunerile formulate in ultimele zile de unii lideri de sindicat si inaintate autoritatilor, referitor la reducerea de la 2,5% la 2% a blocarea contributiei virate catre Pilonul II de pensii private obligatorii, APAPR face urmatoarele precizari suplimentare:

1. Blocarea Pilonului II la o contributie de 2% ar aduce statului o reducere a cheltuielilor echivalenta cu doar 187 mil. RON (45 mil. EUR), adica diferenta dintre o taiere a pensiilor de stat cu 15% sau cu 14,24%.

O analiza corecta si fundamentata de impact scoate in evidenta cifrele reale: reducerea contributiei la Pilonul II de la 2,5% la 2% ar insemna 45 de milioane de euro, si nu 400 de milioane de euro, asa cum eronat sustin cei care propun masura. De asemenea, prin eventuala blocare a Pilonului II la 2% s-ar economisi exact sumele necesare pentru a nu reduce pensiile de stat cu 15% ci cu 14,24%, adica o influenta practic insignifianta in cifrele macro ale bugetului public de pensii. Cu alte cuvinte, blocarea Pilonului II nu poate ajuta pensiile de stat sa scada doar cu 10% sau 12% in loc de 15%, asa cum eronat sustin cei care propun masura.

2. Adoptarea de catre Guvern a acestei masuri provoaca grave prejudicii actualei generale de salariati, a caror pensie privata ar putea fi cu pana la 30% mai mica in viitor.

Dupa inghetarea contributiei virate in Pilonul II la 2% anul trecut, in locul unei cresteri la 2,5% (conform legii), inca o reducere anul acesta ar insemna un nivel de contributii cu un punct procentual sub programul initial, stabilit de Legea nr. 411/2004. Studii independente la nivel international arata ca reducerea cu 1% a nivelului contributiei virate la pensia privata, asa cum s-ar putea ajunge in Romania, inseamna un nivel cu pana la 30% mai redus al pensiei private viitoare. In prezent, cu 2,5%, Pilonul II din Romania este sistemul de pensii private cu cel mai redus nivel al contributiilor din Europa si printre cele mai reduse din lume.

De asemenea, pentru o pondere majoritara a populatiei salariate a Romaniei, Pilonul II de pensii private obligatorii reprezinta singura sansa de economisire, dupa cum arata studii prezentate recent. Astfel:
- 50% din familiile din Romania nu reusesc sa economiseasca absolut deloc (studiu prezentat de Banca Nationala a Romaniei in septembrie 2009);
- 67% din populatia urbana a Romaniei nu economiseste absolut deloc si nici nu are niciun fel de rezerve financiare (studiu IRSOP pentru BCR Banca pentru Locuinte, prezentat in septembrie 2009);
- cetateanul roman “mediu” nu isi poate permite sa economiseasca (intrucat cheltuielile lunare sunt mai mari decat veniturile lunare, exceptand productia agricola de autoconsum), potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica in aprilie 2010.

Pentru toti acesti cetateni, Pilonul II reprezinta singura sansa pentru o pensie decenta in viitor. Afectarea din nou a contributiei virate catre Pilonul II ar insemna o condamnare la saracie pe viitor a actualei generatii de salariati.

In timp ce pentru sistemul public de pensii blocarea Pilonului II ar avea un efect insignifiant, pentru participantii la sistem ar insemna efecte negative grave pe termen mediu si lung.

3. Bugetul public de pensii a fost adus in pragul falimentului de majorarile nesustenabile si nerealiste de pensii din ultimii 5 ani. Chiar si reduse cu 15%, pensiile de stat ar ramane mai mari, atat in termeni nominali, cat si in termeni reali, fata de nivelul din luna septembrie 2008 (inainte de criza).

In perioada decembrie 2004 – decembrie 2009 pensia medie din sistemul public a avut un ritm mediu anual de crestere de 24%, fata de un ritm mediu anual de numai 15% al salariilor si de o crestere reala medie de 5,4% a economiei (Produsului Intern Brut) in aceeasi perioada. Aceste majorari nerealiste de pensii au adus bugetul public de pensii in situatia unui deficit de 1,74 miliarde de euro in 2009 si a unui deficit estimat la 2,5 miliarde de euro in 2010. Fata de acest deficit, blocarea Pilonului II aduce o reducere de cheltuieli echivalenta cu doar 1,8% din deficitul bugetului public de pensii din 2010.

Chiar si reduse cu 15%, pensiile de la stat ar ramane mai mari (atat in termeni nominali, cat si in termeni reali – peste inflatie) decat nivelul din luna septembrie 2008, adica inaintea izbucnirii crizei financiare si economice globale. Spre deosebire de aceasta situatie, economia reala (salariatii din sectorul privat si companiile private) se afla in prezent la o scadere de cel putin 10% (din Produsul Intern Brut), in termeni reali, fata de luna septembrie 2008.

SEMNAL DE ALARMA: Blocarea Pilonului II inseamna amanetarea viitorului actualei generatii de salariati

Sindicatele propun acutizarea conflictului intre generatii

In legatura cu propunerile formulate astazi de unii lideri de sindicat si inaintate autoritatilor, referitor la reducerea de la 2,5% la 2% a blocarea contributiei virate catre Pilonul II de pensii private obligatorii, Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania, organizatia profesionala reprezentativa pentru piata de pensii private din Romania, doreste sa faca urmatoarele precizari:

1. APAPR respinge in mod hotarat blocarea (cresterii) contributiilor virate catre Pilonul II de pensii, administrat privat.
Pilonul II a platit deja pretul crizei in 2009 si 2010, alaturi de tot restul sectorului privat. Contributia virata catre Pilonul II a fost inghetata anul trecut la 2%, in locul unei cresteri la 2,5% (prevazuta de lege), iar anul acesta cresterea a fost la doar 2,5% in loc de 3% (cat prevedea legea). Prin aceste 2 masuri, bugetul statului roman a facut deja „economii” de 200 de milioane de euro pe seama buzunarului celor 5 milioane de salariati care contributie azi la Pilonul II, prin fondurile de pensii administrate privat. In urmatorii 6 ani, ca urmare a acestei frane puse Pilonului II in 2009, bugetul statului roman va mai economisi inca 700 de milioane de euro, prin virarea catre Pilonul II a unor contributii mai mici. Prin blocarea contributiei la 2% in loc de 2,5%, statul ar economisi in restul de 7 luni din 2010 doar 45 de milioane de euro si nu 400 de milioane de euro, asa cum prezinta sindicatele, intr-o manipulare evidenta. Fata de un deficit de 2,5 miliarde de euro al sistemului public de pensii in 2010, reducerea contributiei la Pilonul II ar reprezenta in 2010 doar o acoperire de 1,8% din acest deficit, ceea ce in mod evident nu reprezinta nicio solutie reala.

2. Afectarea din nou a acestui nivel al contributiei virate catre Pilonul II ar avea urmatoarele efecte imediate:

- afectarea grava a dreptului de proprietate (teoretic, garantat de Constitutia Romaniei) a celor 5 milioane de salariati din Pilonul II si afectarea celor mai bune interese a acestor 5 milioane de salariati, care muncesc, contribuie si si-au pus sperantele intr-o pensie mai buna din sistemul privat. Orice afectare a contributiei virate catre Pilonul II muta practic sume importante dinspre economisire si investitii catre consum si risipa, adica exact opusul masurilor necesare acum economiei romanesti;

- afectarea imaginii si relatiilor internationale ale Romaniei, intrucat periclitarea investitiilor facute deja de administratorii din Pilonul II aduce atingere tratatelor bilaterale de protejare reciproca a investitiilor pe care Romania le are incheiate cu statele de unde provin actionarii companiilor de administrare de pe piata de pensii administrate privat. Pe parcursul ultimilor 3 ani, aceste companii au facut investitii de peste 500 de milioane de euro in Romania, fiind probabil sectorul institutional cu cele mai semnificative investitii straine realizate in tara noastra in perioada mentionata. Romania ar aparea astfel din nou, dupa multi ani, ca stat cu un climat legislativ instabil, un stat impropriu investitiilor straine;

- reactii negative imediate din partea organismelor europene si internationale. Sistemul de pensii administrate privat din Romania este construit pe modelul si la initiativa Bancii Mondiale, bucurandu-se de sustinerea explicita a Comisiei Europene, Bancii Mondiale si a Fondului Monetar International, care au recomandat Guvernului Romaniei ca, in cadrul actualului program de asistenta financiara, sa continue dezvoltarea Pilonului II;
- efecte negative pe termen scurt, mediu si lung, prin diminuarea resurselor de finantare a statului si economiei romanesti. Rolul fondurilor de pensii private in orice economie este de stimulare a economisirii pe termen lung si de a asigura, in acelasi timp, o alocare optima a resurselor si lichiditatilor financiare, prin investitii in piata bursiera, ca si in obligatiuni emise de companii private sau de catre stat. Astfel, fondurile de pensii finanteaza atat Guvernul, cat si intreaga economie si piata financiara;

3. Efectele crizei financiare asupra economiei si bugetului Romaniei nu trebuie sa afecteze obiectivul pe termen lung al reformei sistemului public de pensii.
Motivele fundamentale pentru care statul roman si-a asumat introducerea fondurilor de pensii administrate privat nu s-au schimbat pe timpul crizei. In mod cronic si fundamental, sistemul public de pensii nu mai este sustenabil si, pe termen mediu si lung, nu va putea asigura, sub nicio forma pensii decente pentru generatiile actuale de salariati. In mod acut, sistemul public de pensii a fost adus in pragul falimentului de majorari nesustenabile de pensii, realizate in ultimii ani, mult peste potentialul real al economiei si bugetului.

De exemplu, in perioada decembrie 2004 – decembrie 2009 pensia medie din sistemul public a avut un ritm mediu anual de crestere de 24%, fata de un ritm mediu anual de numai 15% al salariilor si de o crestere reala medie de 5,4% a economiei (Produsului Intern Brut) in aceeasi perioada. Aceste majorari nerealiste de pensii au adus bugetul public de pensii in situatia unui deficit de 1,74 miliarde de euro in 2009 si a unui deficit estimat la 2,5 miliarde de euro in 2010.

De aceea, suportarea acestor cresteri nerealiste de pensii de catre salariatii de astazi este un transfer incorect si imoral de povara fiscala si de responsabilitate sociala, prin deformarea grava a conceptului de solidaritate sociala intre generatii. Suntem in dezacord cu reprezentantii sindicatelor care propun azi acutizarea conflictului intre generatii.

4. Pilonul II de pensii private obligatorii a produs pentru cei 5 milioane de participanti, in cei aproape 2 ani de functionare, un randament mediu anual de 18,9%, fata de o inflatie medie anuala de circa 5%.

In prezent, activele nete administrate de cele 9 fonduri de pensii private obligatorii au ajuns la 3,14 miliarde de lei. Comparat cu contributiile virate in sistem (in perioada mai 2008 – aprilie 2010), in valoare de 2,63 miliarde de lei, activele nete sunt cu 511 milioane de lei mai mari, aceasta diferenta reprezentand profitul (net, inclusiv comisioanele) realizat de fonduri pentru participantii la sistem. Aceste rezultate arata ca Pilonul II este o reforma de succes, o componenta performanta a sistemului de pensii si care trebuie in continuare sustinuta, stimulata, dezvoltata si in niciun caz franata sau blocata.

5. Confederatia sindicala Cartel Alfa se afla intr-un conflict de interese grav si evident si nu are niciun drept sa faca propuneri de afectare a Pilonului II de pensii private.

In 2007, Cartel Alfa a fost actionar fondator la o companie de administrare autorizata pe Pilonul II – AG2R Fond de Pensii, in pofida criticilor constante ale acestui sindicat cu privire la sistemul Pilonului II. Rezultatul implicarii Cartel Alfa in Pilonul II a fost atragerea de catre AG2R Fond de Pensii a unui numar derizoriu de 1.127 de clienti din cei 4,2 milioane de clienti care au aderat la fondurile de pensii private obligatorii in perioada de campanie initiala (septembrie 2007 – ianuarie 2008). In urma acestui esec evident in tentativa de a intra in acest business, Cartel Alfa s-a retras din aceasta piata, iar compania AG2R Fond de Pensii a dost dizolvata.

Aceasta cota de piata de 0,02% obtinuta de Cartel Alfa in Pilonul II la startul din 2007 reprezinta adevarata legitimitate si reprezentativitate a acestui sindicat pentru cei 5 milioane de salariati care contribuie la aceste fonduri si in numele carora pretinde ca vorbeste. Aceasta este adevarata incredere a oamenilor in Cartel Alfa si in sindicate, in ceea ce priveste administrarea viitoarei lor pensii.

Avand in vedere toate aceste considerente, APAPR solicita public de urgenta urmatoarele aspecte:
- neafectarea nivelului contributiei de 2,5% virata in prezent Pilonului II de pensii private obligatorii;

- o intalnire imediata intre APAPR si Guvernul Romaniei, pentru fundamentarea corecta a oricarei masuri ce va fi luata in acest domeniu;

- cooptarea obligatorie a expertilor APAPR la toate lucrarile Comisiei ce va fi infiintata pentru analiza acestei propuneri facute astazi de sindicate.

(Comunicat oficial Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania)

Raport lunar: fondurile de pensii private au ajuns la 5,2 milioane de clienti si active nete de 3,4 miliarde de lei

Fondurile de pensii private au ajuns la sfarsitul lunii aprilie 2010 la un numar total de 5,2 milioane de participanti si la active nete aflate in administrare in valoare totala de 3,4 miliarde de lei (824 milioane de euro), potrivit datelor raportate de administratorii fondurilor de pensii si colectate de APAPR.

Pilonul II (pensii private obligatorii): numarul participantilor a ajuns la 5,03 milioane la sfarsitul lunii aprilie, cu aproape 114.000 mai multi decat la sfarsitul anului 2009. Activele nete administrate de cele 9 fonduri de pensii private obligatorii au ajuns la 3,14 miliarde de lei. Comparat cu contributiile virate in sistem (in perioada mai 2008 – aprilie 2010), in valoare de 2,63 miliarde de lei, activele nete sunt cu 511 milioane de lei mai mari, aceasta diferenta reprezentand profitul (net de toate comisioanele) realizat de fonduri pentru participantii la sistem. In perioada de aproape doi ani de la lansare (luna mai 2008) si pana in prezent, fondurile de pensii private obligatorii au inregistrat un randament mediu anual de 18,9%.

Pilonul III (pensii private facultative): numarul participantilor a ajuns la aproape 196.000 la sfarsitul lunii aprilie, cu 8.800 mai multi decat la sfarsitul anului 2009. In medie, in fiecare dintre cele 4 luni ale anului curent, circa 2.200 de romani au inceput sa economiseasca pentru o pensie privata facultativa. Activele nete administrate de cele 13 fonduri de pensii facultative au ajuns la sfarsitul lunii aprilie la 255,4 milioane de lei. In perioada de aproape trei ani de la lansare (luna mai 2007) si pana in prezent, fondurile de pensii private facultative au inregistrat un randament mediu anual de 10,5%.

„Avand in vedere evolutiile din prima parte a anului, estimam ca pana la sfarsitul acestui an numarul total de participanti la fondurile de pensii private (obligatorii si facultative) va ajunge la 5,35 milioane, iar activele nete administrate de fondurile de pensii vor fi de aproximativ 4,7-4,8 miliarde de lei”, a comentat Crinu ANDANUT, Presedintele APAPR, raportul statistic de piata pe primele patru luni.

Sursa APAPR

Informarea anuala in sistemul de pensii private: peste 5 milioane de scrisori au plecat catre clienti

Ieri, 15 aprilie, s-a incheiat campania de informare prin scrisorile anuale pentru clientii sistemului de pensii private din Romania. Pana astazi (inclusiv), toti administratorii de fonduri de pensii private au expediat, potrivit legislatiei in vigoare, peste 5 milioane de scrisori de informare pentru tot atatia participanti la fonduri. In perioada imediat urmatoare, aceste 5 milioane de scrisori anuale de informare vor incepe sa ajunga la destinatari (perioada difera in functie de operatorul postal / de curierat ales de administratori).

Scrisoarea anuala de informare este obligatorie si gratuita, se expediaza participantului la ultima adresa de corespondenta comunicata si contine date privind situatia contului personal de pensie privata la sfarsitul anului 2009, situatia financiara a fondului de pensii private ales de participantul respectiv, precum si situatia financiara a societatii de administrare a acelui fond de pensii. Forma si continutul minim al scrisorii anuale de informare sunt reglementate de Normele CSSPP nr. 4 si 5 / 2008 privind obligatiile de transparenta si raportare in sistemul de pensii private.

Cum arata scrisoarea anuala de informare? Pentru exemplificare, atasam doua mostre de scrisori anuale de informare, puse la dispozitie de doi dintre membrii APAPR. Cele doua mostre atasate nu contin date personale ale niciunui client, iar datele din tabelul de la sectiunea I – informatii privind activul personal acumulat de participant - reprezinta simulari si sunt prezentate doar cu titlu de exemplu. Intre cele doua mostre exista diferente (inclusiv in cadrul tabelului de la sectiunea I), intrucat una se adreseaza unui participant la un fond de pensii private obligatorii (Pilonul II) si cealalta unui participant la un fond de pensii private facultative (Pilonul III).

Cum citesc scrisoarea anuala de informare? Partea de date financiare a scrisorii are 3 sectiuni:
- informatii privind activul personal acumulat de participant;
- informatii privind situatia financiara a fondului de pensii;
- informatii privind situatia financiara a societatii de administrare a fondului de pensii.

Pentru clienti, cele mai relevante informatii sunt cele de la sectiunea I, care vizeaza acumularea din contul lor personal de pensie privata. Primele coloane prezinta data (luna, anul), urmatoarele prezinta valoarea contributiei, valoarea unitatii de fond la data convertirii contributiei, numarul de unitati de fond achizitionate in luna respectiva, numarul total de unitati de fond acumulate pe parcurs, valoarea unitatii de fond in ultima zi a lunii, iar ultima coloana reprezinta activul net personal acumulat, adica suma stransa in contul personal de pensie privata al participantului. In cadrul acestei ultime coloane, primul rand reprezinta valoarea din contul personal la sfarsitul anului 2008, iar ultimul rand reprezinta valoarea din contul personal la sfarsitul anului 2009.

Celelalte doua sectiuni prezinta situatia financiara a fondului de pensii in anul 2009, precum si situatia financiara a administratorului fondului de pensii in anul 2009. Ele sunt prezentate cu caracter informativ si au un grad mai redus de relevanta pentru client.

Daca nu primesc scrisoarea anuala de informare? Daca in perioada urmatoare (care difera in functie de operatorul postal / de curierat ales de administratori) un participant nu primeste scrisoarea de informare anuala, el trebuie sa se adreseze direct administratorului fondului sau de pensii private, care are obligatia legala de a ii expedia aceasta scrisoare. Pentru ca participantul sa se asigure ca primeste in fiecare an scrisoarea de informare, el trebuie sa comunice in scris administratorului orice modificare a adresei de corespondenta sau a altor date personale.

Cum ma mai pot informa in legatura cu contul meu de pensie privata? Participantii la sistemul de pensii private nu trebuie sa se bazeze doar pe scrisoarea anuala de informare, intrucat au la dispozitie o multitudine de mijloace prin care isi pot afla nu doar o data pe an, ci oricand, in timp real, valoarea sumelor acumulate in contul lor personal de pensie privata.
Pentru toti clientii sistemului de pensii private, APAPR pune la dispozitie, pe site-ul sau, sectiunea
INFO PARTICIPANTI: http://www.apapr.ro/info-participanti.html

Cea mai importanta facilitate oferita clientilor este consultarea pe Internet a situatiei contului personal de pensie privata, in orice moment:
VERIFICA-TI PENSIA PRIVATA: http://www.apapr.ro/verifica-ti-pensia-privata.html
In cadrul acestei sectiuni, participantii a 8 dintre cele 10 fonduri de pensii private obligatorii (reprezentand 97,4% din numarul total), precum si participantii a 4 dintre cele 13 fonduri de pensii private facultative (reprezentand 61% din numarul total) isi pot consulta in timp real valoarea contului personal de pensie privata, oricand doresc.

De asemenea, participantii au la dispozitie informatii complete si actualizate de contact ale tuturor administratorilor de fonduri de pensii private si se pot adresa CSSPP:
CLIENT CENTER: http://www.apapr.ro/client-center.html

In plus, toti clientii din sistemul de pensii private pot consulta intr-un singur loc toate prospectele fondurilor, precum si face comparatii intre caracteristicile tuturor fondurilor de pensii:
COMPARATII FONDURI: http://www.apapr.ro/comparatii-fonduri.html

Castigurile fondurilor de pensii private: 9% in primul trimestru, 24% in ultimul an

Fondurile de pensii private au inregistrat rezultate investitionale remarcabile si in primul trimestru al acestui an, continuand evolutia pozitiva de pana acum. Castigurile tuturor fondurilor de pensii private au depasit rata inflatiei si dobanzile bancare medii oferite pentru depozitele populatiei. Performantele au diferit in functie de profilul de risc asumat si de structura investitiilor din portofoliile fondurilor.

Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II), la care contribuie peste 5 milioane de salariati, au inregistrat un randament mediu de 9,5% pe primul trimestru al anului 2010 si de 24,2% pe ultimul an (martie 2009 – martie 2010). Castigul mediu anual de la lansare si pana in prezent al tuturor fondurilor de pensii obligatorii este de 17,7%.

Pentru comparatie, tinta de inflatie pentru intreg anul 2010 a Bancii Nationale a Romaniei este de 3,5%. In ultimul an (martie 2009 – martie 2010), rata estimata a inflatiei se situeaza intre 4%-5% (datele oficiale nu au fost inca publicate de INS). In cursul anului 2009, dobanda bancara medie pentru depozitele in lei ale populatiei a fost de 12,5%.

In acelasi timp, fondurile de pensii private facultative (Pilonul III), la care contribuie peste 193.000 de participanti, au inregistrat o performanta investitionala medie de 9,1% pe primul trimestru din 2010 si de 23% in ultimul an. Castigul mediu anual de la lansare si pana in prezent al tuturor fondurilor de pensii facultative este de 10,2%.


Principalele motoare de crestere a randamentelor au fost actiunile si obligatiunile corporative detinute de fondurile de pensii private. In acelasi timp, reducerea semnificativa a dobanzilor pe piata interna a dus la aprecierea valorii reale a titlurilor de stat (adica la cresterea preturilor acestor titluri) din portofoliile fondurilor de pensii.

„Fondurile de pensii private au mai marcat un trimestru de crestere puternica, valorificand oportunitatile de piata in beneficiul celor peste 5 milioane de contributori la sistem. Rezultatele investitionale deosebite au venit din echilibrul reusit de administratori in alocarea activelor intre actiuni si obligatiuni, in conditiile in care ambele clase au performat foarte bine in perioada analizata. Randamentele solide reprezinta cea mai buna carte de vizita a sistemului de pensii private, in demersul nostru continuu de crestere a gradului de informare si incredere a populatiei cu privire la aceasta metoda de economisire”, a comentat Crinu Andanut, presedintele APAPR.

Lansare Enciclopedia juridică online de drept social (www.costelgilca.ro)

Va invitam sa consultati in perioada urmatoare Enciclopedia juridică online de drept social (www.costelgilca.ro), un site care se va dovedi un instrument de mare calitate pentru doritorii de informatii din domeniul drepturilor sociale-dreptul muncii, somaj, sanatate si pensii.

De asemenea, pe partea de pensii, veti gasi multe articole care combina teoria cu practica din casele de pensii scrise de subsemnatul, semnatarul acestui blog pe care il cititi cu totii.

Va las in compania cuvintelor celui care a avut ideea viitorului site, domnul Costel Gîlcă:

"Enciclopedia juridică online de drept social (www.costelgilca.ro) este un proiect născut din pasiune. La început a fost dorinţa de a cunoaşte cât mai amănunţit toate aspectele domeniului dreptului social. Apoi a fost dorinţa de a împărtăşi informaţiile pe care le-am descoperit în bibliotecile din România, Franţa, Luxembourg, Italia. Îmi doream ca lumea să aibă acces la informaţiile pe care eu le găsisem. Apoi a fost ideea de a prezenta toate informaţiile în mod unitar. Astfel s-au născut cărţile Sistemul public de pensii (2003), Reorganizarea întreprinderilor (2005), Îndrumar de drept social român şi european (2005), Jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene. Principii. Libera circulaţie a lucrătorilor (2006), Pensii şi alte drepturi de asigurări sociale - culegere de practică judiciară (2008), Codul muncii adnotat (2008), Codul securităţii sociale (2009), Codul european al muncii şi securităţii sociale (2009), Jurisprudenţa Curţii de Justiţie Europene (2009), Practica relevantă a CJCE de la integrarea României (2009) şi multe articole.

Aceste lucrări mi-au demonstrat că formatul tipărit al cărţilor este limitat, că informaţia în domeniul juridic este din ce în ce mai vastă, iar timpul necesar pentru a găsi informaţiile relevante interesului de moment este scurt.

Pentru a ţine pasul cu viteza schimbărilor legislative, am creat blogul personal. Acesta avea însă un mare inconvenient: îi lipsea o logică internă care să îmi permită să prezint informaţia structurată aşa cum doream eu.

A trecut ceva vreme până când toţi factorii necesari unui proiect de mare anvergură (întreaga informaţie din domeniul dreptului social să fie accesibilă cu un minim de efort) s-au conjugat. Suficientă libertate de creaţie, suficient de mult timp care să fie alocat infrastructurii cercetării, suficientă maturitate în prezentarea informaţiilor şi, nu în ultimul rând, suficiente resurse financiare. Crearea propriului cabinet de avocat Gîlcă Costel a constituit un pas important pentru conjugarea tuturor factorilor necesari.

Şi munca a început acum aproximativ 12 luni. Încet, dar sigur, s-a conturat, a prins consistenţă şi s-a născut proiectul: Enciclopedia juridică online de drept social (http://www.costelgilca.ro/).

Satisfacţia mea majoră în acest proiect provine din modalitatea în care informaţia este structurată şi prezentată, din faptul că informaţia relevantă interesului de moment poate fi găsită la un click distanţă.

Bucuria mea sufletească provine însă din faptul că ştiinţa de drept social, reprezentată de totalitatea operelor scrise, peste 600 de cărţi şi articole publicate în România începând cu anul 1900, este acum prezentă pe monitoarele tuturor celor interesaţi.

Considerând că ştiinţa trebuie împărtăşită, că ştiinţa nu este proprietatea absolută a nimănui, am decis că Enciclopedia juridică online de drept social (www.costelgilca.ro) va putea fi accesată gratuit din toate bibliotecile publice, precum şi Facultăţile de Drept din cadrul Universităţilor publice din România.

Vă invităm să vă aşezaţi comod în fotoliile dumneavoastră şi să păşim împreună în biblioteca virtuală a dreptului muncii şi dreptului securităţii sociale."

Av. Costel Gîlcă

SEMNATI PETITIE: sustinem protestul judecatorilor fata de atitudinea CSM in cazul Voicu si al numirilor la ICCJ

Pe 24 martie 2010 a fost facut public un protest al judecatorilor privind modul de actiune al Consiliului Superior al Magistraturii in legatura cu implicatiile etice puse in discutie de cazul Voicu, precum si fata de arbitrariul si lipsa de transparenta a numirilor la ICCJ. Credem ca este foarte important ca publicul si societatea civila sa sprijine astfel de initiative si va invitam sa va alaturati protestului, semnand aceasta petitie, care va fi trimisa CSM impreuna cu lista de semnaturi.

Pentru a semna petitia, trimiteti un comentariu pe adresa Blogului de politici publice cu numele Dvs.

Pe scurt, CSM trebuie sa-si clarifice pozitia in urmatoarele situatii:

- judecatorii in cazul carora s-a inceput urmarirea penala mai pot sa intre in sala de judecata si sa imparta altora dreptate?
- in trecut au existat suspiciuni privind criteriile dupa care CSM numeste judecatorii la Curtea Suprema (diferente foarte mari de dificultate a intrebarilor la interviul de promovare pentru diferiti candidati). CSM trebuie sa faca niste criterii clare, transparente si aplicabile tuturor candidatilor in mod egal.

Puteti citi mai jos textul integral al protestului judecatorilor. Textul e preluat de pe blogul judecatorului Adrian Neacsu.

INTEGRITATE şi DEMNITATE

Protestăm împotriva încălcării normelor eticii profesionale. Fiecare judecător şi procuror este dator să asigure respectarea valorilor profesiei: integritate şi demnitate.

I. Cerem C.S.M. o poziţie fermă şi neechivocă asupra încălcării normelor de etică ale profesiei. Făcând dreptate pentru alţii, trebuie să avem puterea să facem dreptate corpului magistraţilor şi să redăm demnitatea profesiei. Obiectivitatea soluţionării unei cauze nu înseamnă tăcerea asupra motivelor care au condus la apariţia acelei situaţii.
Solicităm C.S.M. să aibă o poziţie clară privind posibilitatea de a intra în şedinţa de judecată a acelora faţă de care a început urmărirea penală.
Cerem C.S.M. măsuri ferme pentru asanarea sistemului judiciar, încălcările Codului deontologic fiind la fel de nocive ca şi faptele de corupţie. C.S.M. are datoria sa analizeze nu doar comportamentul celor care sunt subiecţi ai unei anchete penale, dar şi comportamentul celor care au încălcat normele etice fără ca prin aceasta să se comită infracţiuni.
II. Cerem suspendarea procedurii de numire la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie până la clarificarea modalităţii în care judecători ulterior anchetaţi de D.N.A. au acces la cea mai înaltă poziţie în sistemul judiciar.
Demnitatea profesiei nu permite încurajarea unui sistem netransparent şi discreţionar în care criteriile de numire într-o funcţie ce presupune demnitate şi onoare au devenit din ce în ce mai oculte.
Solicităm membrilor C.S.M. să se pronunţe asupra vocaţiei de a se înscrie pe lista de candidaţi în vederea promovării la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a membrilor C.S.M. în funcţie, Secretarului General, Secretarului adjunct şi a directorilor de direcţii.

Acest protest a fost inaintat Plenului CSM in aceasta dimineata, astfel incat sa fie luat in discutie inaintea trecerii la pucntul de pe ordinea zi privind numirea judecatorilor la ICCJ.

Către
Consiliul Superior al Magistraturii
Doamnei Florica Bejinaru,
Preşedinte al C.S.M.,

Stimată doamnă preşedinte,
Judecătorii semnatari ai prezentului protest vă solicităm să supuneţi dezbaterii plenului documentul de mai jos. Întrucât semnăturile au fost centralizate electronic, ele nu apar olograf decât pe listele întocmite local, însă acest protest este asumat direct de fiecare judecător al cărui nume apare în finalul documentului.

Unul din patru europeni economiseste prin fondurile de pensii private cu contributii definite

EFRP: Unul din patru europeni economiseste
prin fondurile de pensii private cu contributii definite

-Federatia Europeana a Fondurilor de Pensii (EFRP) a publicat rezultatele unui studiu pan-european privind fondurile de pensii private care functioneaza in regim „contributii definite” (DC);
-Studiul EFRP a cuprins 42 de tipuri de sisteme de pensii private din 21 de state europene, la care contribuie peste 58 de milioane de salariati si care au acumulat pana in prezent 1,3 trilioane de euro;
-Romania a fost si ea inclusa in studiu: in tara noastra, fondurile de pensii functioneaza cu aceeasi filosofie de contributii definite, la fel ca si in restul statelor din Europa Centrala si de Est;
-Fondurile de pensii private de tip „contributii definite” castiga tot mai mult teren in spatiul european, fiind considerate de experti drept definitorii pentru viitorul in materie de economisire pentru pensie;
-Principala problema a acestor tipuri de fonduri de pensii este nivelul inca insuficient al contributiilor virate. Doar 5 din cele 42 de tipuri de scheme de pensii cuprinse in studiu presupun contributii medii de peste 10%, nivel considerat minim pentru a produce beneficii consistente in suplimentarea pensiei de stat.


Unul din patru salariati europeni (26%) economiseste pentru pensie prin fondurile de pensii private de tip „contributii definite” (DC), insa principala problema a acestor scheme de pensii este nivelul inca prea redus al contributiilor, potrivit rezultatelor studiului „DC Survey”, publicat saptamana trecuta la Bruxelles de catre Federatia Europeana a Fondurilor de Pensii (EFRP). Fondurile de pensii private de tip DC de pe continentul european gestioneaza in prezent economiile a peste 58 de milioane de salariati, dintre care 5 milioane sunt cei din Romania, arata studiul. Aceste fonduri de pensii administreaza circa 1,3 trilioane (mii de miliarde) de euro, castigand tot mai mult teren in practica europeana a pensiilor private. In acelasi timp, sistemele de pensii private cu „beneficii definite” (DB) isi reduc importanta pe plan european – circa 35 de milioane de salariati europeni contribuie la asemenea fonduri de pensii, care insa gestioneaza active de circa 2,2 trilioane de euro. Impreuna, fondurile de pensii DC si DB formeaza Pilonul II european de pensii private.

Raportul EFRP DC Survey poate fi obtinut online de la urmatorul link: http://www.efrp.eu/Publications/Orderform.aspx. Studiul EFRP releva gradul ridicat de diversitate a fondurilor de pensii in spatiul pan-european. Design-ul schemelor de pensii de tip DC difera la capitolele participare, nivel al contributiilor, restictii investitionale, tipul garantiilor oferite, etc.

Nivelul de participare. Fondurile de pensii private de tip DC includ aproape 100% din populatia salariata in state ca Danemarca, Olanda si Suedia, unde participarea la aceste fonduri de pensii este cvasi-obligatorie, stabilita astfel prin contractele colective de munca la nivel national. De asemenea, participarea fortei de munca la fonduri de pensii private de tip DC este obligatorie in state ca Bulgaria, Danemarca, Ungaria, Polonia, Romania, Suedia, Austria, Islanda, Elvetia, Slovacia, Slovenia, Croatia si statele baltice. Cei mai multi participanti la fondurile de pensii private de tip DC se afla in Polonia (14,5 milioane), Suedia (6,7 milioane), Danemarca (4,6 milioane), Romania (4,4 milioane – in 2009, la momentul culegerii datelor), Italia, Ungaria si Franta.

Nivelul contributiilor. In sistemele de pensii private de tip DC, cele mai ridicate rate de contributii virate catre fondurile de pensii sunt intalnite in Danemarca (circa 16% din venitul lunar al participantilor), Cipru (12,5%), Islanda (12%), Irlanda (11%) si Guernsey (10%). La polul opus se situeaza Pilonul II (de pensii private obligatorii) din Romania, cu cel mai redus nivel al contributiilor din cadrul studiului EFRP, de doar 2% (la nivelul anului 2009). Nivelul de 10% este considerat ca un minim necesar pentru a produce beneficii consistente din Pilonul II, in suplimentarea pensiei de stat.

Nivelul activelor acumulate. Dintre sistemele de pensii private de tip DC, cel mai mare volum de active nete administrate s-a acumulat pana in prezent in Marea Britanie (peste 560 de miliarde de euro), Danemarca (230 de miliarde de euro) si Elvetia (195 de miliarde de euro). Volumul activelor nete administrate de fondurile de pensii de tip DC depinde in mod direct de dimensiunea demografica a pietei muncii, vechimea sistemului si nivelul contributiilor virate la aceste fonduri de pensii.

Optiuni privind investitiile. Circa 60% dintre cele 42 de tipuri de scheme de pensii private cuprinse in studiul EFRP ofera participantilor mai multe optiuni privind investitiile efectuate de fondurile de pensii (model multifond sau „lifecycle”, „lifestyle” pensions). Daca in vestul Europei gradul de libertate a acestei alegeri este mai ridicat, in regiunea estica a Europei sistemul prevede un numar mai redus de optiuni, precum si un tip de portofoliu investitional implicit pentru participantii care nu aleg in mod activ. In Romania, optiunile investitionale sunt deocamdata disponibile doar la fondurile de pensii private facultative (Pilonul III), pe baze voluntare.

Garantii privind performanta investitionala. In materie de garantii, sistemul de pensii private din Romania este singurul din regiunea Europei Centrale si de Est si unul dintre putinele din Europa care ofera clientilor atat o garantie absoluta de performanta (randament de cel putin 0% pe toata perioada de acumulare), cat si una relativa (randament minim calculat periodic in functie de performanta medie a pietei), ceea ce asigura obtinerea de randamente investitionale competitive atat pe termen scurt, cat si pe perioade lungi de timp. Dintre fondurile de pensii cuprinse in analiza EFRP, 37% ofera un nivel minim de garantie, 25% ofera o garantie minima plus un mecanism de partajare a riscului investitional intre participant si finantatorul schemei de pensii (angajatorul, in sistemele ocupationale), 19% ofera o garantie relativa, in functie de performanta medie a pietei, iar 19% nu ofera absolut nicio garantie legata de rezultatul investitiilor. Fondurile de pensii private de tip DC care ofera garantii complexe legate de performanta investitionala sunt cunoscute in practica europeana ca fonduri „(DC) hibrid” sau „DC cu garantii”, adica un mix intre mecanismele de functionare ale DC si DB.

Legislatia de plata. Fondurile de pensii cuprinse in studiu ofera o paleta larga de optiuni privind plata beneficiilor rezultate din faza de acumulare. Cele mai multe scheme de pensii permit mai multe metode de plata (de exemplu: plata unei sume la data pensionarii si plata unei pensii viagere ulterior), motiv pentru care procentele urmatoare, adunate, nu duc la un rezultat de 100%. Astfel, posibilitatile de plata oferite de schemele de pensii de tip DC sunt:
- plata unei sume de bani la varsta pensionarii, fie integral, fie partial egala cu valoarea acumulata in cont, numita „lump sum” (52% dintre cazuri);
- plata unei pensii viagere fixe - „level annuity” (48% dintre cazuri);
- plata unei pensii viagere indexate - „indexed annuity” (38% dintre cazuri);
- plata unei pensii viagere legate de rezultatele unor investitii - „investment-linked annuity” (26% dintre cazuri);
- plata unor sume pe o perioada fixa de timp - procedura numita si „retrageri programate” sau „income drawdown” (18% dintre cazuri);
- 38% dintre fondurile de pensii ofera si posibilitatea acordarii unei pensii de urmas/supravietuitor.

Nivelul comisioanelor de administrare percepute. Dintre statele in care lansarea sistemului de pensii private a presupus costuri semnificative de marketing, in Romania functioneaza fondurile de pensii cu cel mai redus nivel al comisioanelor percepute de administratori (maxim 2,5% din contributii si 0,6% pe an din active). Spre comparatie:
- in Austria nivelul comisioanelor este de maxim 3,5% din contributii si 0,8% din active;
- in Belgia 5% din contributii, 0,1% din active, 2% din anuitati si 0,05% capital pentru riscuri suplimentare;
- in Bulgaria 5% din contributii si 1% din active;
- in Ungaria 4,5% din contributii si 0,8% din active;
- in Irlanda 5% din contributii si 1% din active;
- in Polonia 3,5% din contributii si 0,6% din active;
- in Spania 2% din active si 0,5 puncte procentuale din randament;
- in Marea Britanie 1,5% din active (1% dupa 10 ani de contributii).
Ca regula generala, cu cat sistemul de pensii private ofera mai multa libertate de alegere pentru participanti (intre fonduri, intre portofolii de investitii, etc.) si un nivel mai generos al garantiilor, cu atat comisioanele percepute sunt mai ridicate, pentru a acoperi aceste costuri de lansare si functionare a sistemelor respective.

„Studiul EFRP releva clar faptul ca pensiile private cu contributii definite si garantii reprezinta viitorul economisirii pentru pensie pe plan european. Din acest punct de vedere, Romania este deja aliniata la cele mai noi practici si tendinte globale in domeniu, avand un sistem de pensii private modern si adecvat”, a comentat Crinu Andanut, presedintele APAPR, rezultatele studiului EFRP. Sistemul de pensii private din Romania, lansat in 2007-2008, este de asemenea de tip „contributii definite cu garantii”, fiind adaptat in concordanta cu experienta europeana.

EFRP (European Federation for Retirement Provision) este Federatia Europeana a Fondurilor de Pensii, grupand 26 de asociatii nationale de fonduri de pensii din marea majoritate a statelor de pe continentul european. EFRP reprezinta astfel interesele a 83 de milioane de cetateni europeni, care contribuie la fonduri de pensii private ce administreaza circa 3,5 trilioane de euro (2008). APAPR este membru activ, cu drepturi depline in cadrul EFRP, inca din anul 2008.

Fondurile de pensii private facultative, randament de 20,5% in ultimul an

Fondurile de pensii private facultative, randament de 20,5% in ultimul an. Oficialii guvernamentali recomanda romanilor sa economiseasca in sistemul de pensii facultative (Pilonul III)

• Inalti oficiali guvernamentali recomanda romanilor sa economiseasca prin fondurile de pensii private facultative (Pilonul III);
• In ultimul an, fondurile de pensii facultative din Romania au inregistrat un randament mediu de 20,5% (fata de o inflatie de 4,5%);
• Expertii internationali (Banca Mondiala, UE, OECD) recomanda dezvoltarea sistemelor de pensii private, intrucat sistemele publice de pensii nu mai sunt sustenabile si nu mai pot fi la fel de generoase ca in trecut;
• Toate statele dezvoltate stimuleza cu deduceri fiscale atractive economisirea privata pentru pensie. In Romania, deductibilitatea fiscala este cea mai redusa din toata Europa, fiind necesara majorarea acesteia.

Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) saluta declaratiile de sustinere a sistemului de pensii private venite din partea oficialilor Guvernului Romaniei si invita marele public sa se informeze in legatura cu beneficiile economisirii individuale in fondurile de pensii private. De la lansarea pensiilor private in Romania in 2007, acestea au devenit, datorita legislatiei moderne si prudente, precum si datorita randamentelor investitionale consistente, cele mai atractive instrumente de economisire si investire pe termen lung pentru intreaga populatie a tarii.

Aflat sambata la Sibiu, in cadrul unei conferinte de presa dupa o intalnire cu sindicatele, Ministrul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, domnul Adriean VIDEANU, a facut urmatoarele declaratii:
„Principiul contributivităţii trebuie să guverneze sistemul public de pensii. Cei care vor pensii mai mari au posibilitatea pilonului III de pensii. Fiecare, dacă vrea o pensie cu mult mai mare, să-şi asume riscul de a investi în sectorul privat de asigurări de pensii pe viitor, dar sistemul public nu le mai poate susţine. Credeţi că noi am fi început acest proces? Credeţi că ne este drag? Evident că nu, dar este o necesitate pentru România”.
(Sursa: agentiile de stiri Agerpres si Mediafax)

Nu este prima data cand un inalt oficial guvernamental indeamna publicul sa ia in considerare suplimentarea veniturilor la pensie prin contributii la fondurile de pensii private. In luna mai a anului 2009, cand Guvernul a definitivat principiile pentru proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii, insusi Premierul Romaniei, domnul Emil BOC, s-a propuntat pentru participarea mai larga a populatiei la fondurile de pensii facultative:
„Jurnalist: Ati spus ca ati eliminat principiul privind pensia ocupationala. Inseamna acest lucru ca practic acea propunere a Ministerului Muncii este eliminata?
Premierul Emil BOC: Din cele opt principii au ramas sapte.
Jurnalist: Inseamna si ca nu va mai aparea prin introducerea legii unice a pensiei pensia ocupationala?
Premierul Emil BOC: Exista posibilitatea pensiei facultative, potrivit sistemului deja existent.”
(Sursa: briefing-ul oficial de dupa sedinta de Guvern din 20.05.2009)

APAPR considera ca aceste declaratii oficiale indeamna la responsabilizarea populatiei, prin stimularea economisirii private pentru pensie. De asemenea, aceste declaratii sunt in linie cu recomandarile Bancii Mondiale, Uniunii Europene si Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD, care grupeaza cele mai dezvoltate 31 de state ale lumii), care recomanda campanii publice de informare a populatiei pe tema pensiilor de stat si private.
Astfel, Banca Mondiala recomanda, in raportul „Pensions in Crisis: Europe and Central Asia Regional Policy Note”, publicat in noiembrie 2009, ca statele si autoritatile guvernamentale trebuie sa stimuleze „constientizarea prin campanii de informare in randul populatiei a faptului ca pensiile de stat vor fi cu siguranta mult mai putin generoase decat in trecut”.
In acelasi timp, Comisia Europeana avertizeaza in raportul „The economic crisis and pensions in the EU” faptul ca raportul pensie medie – salariu mediu se va reduce, in medie, cu 20 de puncte procentuale in statele membre UE pana in anul 2060, motiv pentru care sistemele de pensii private trebuie stimulate, cu scopul de a suplini aceasta cadere a sistemelor publice de pensii.
De asemenea, OECD remarca in raportul „Private Pensions and Policy Responses to the Financial and Economic Crisis” faptul ca „sistemele publice de pensii se confrunta cu probleme de sustenabilitate din cauza evolutiilor demografice (imbatranirea populatiei) si sunt afectate si de criza, pe masura ce somajul este in crestere. Pensiile private au un rol tot mai important in diversificarea surselor de venit la varsta pensionarii”.

In toate statele dezvoltate si civilizate, din Europa si nu numai, pensiile private constituie un element esential al vietii profesionale active. In aceste state, sistemul public de pensii furnizeaza de cele mai multe ori doar un nivel de baza, o pensie minima pentru supravietuire, iar suplimentarea vine ca rezultat al participarii, pe durata vietii active, la sistemele de pensii private, situatie valabila pentru majoritatea cetatenilor. Pentru exemplificare, la nivelul statelor dezvoltate, activele fondurilor de pensii private reprezinta intre 70% si 120% din PIB, in timp ce in Romania nivelul este de numai 0,5%. Prima pensie privata a fost oferita in 1875 in Statele Unite, de catre compania American Express pentru angajatii sai, iar ulterior aceasta practica s-a dezvoltat si a ajuns in Europa Occidentala, unde s-a generalizat la inceputul anilor 1900. De atunci si pana in prezent, sectorul privat de pensii, bazat pe economisire si administrare privata, cu capitalizare a contributiilor, a devenit un segment indispensabil al sistemului de pensii ca intreg.

In Romania, pensiile private facultative (Pilonul III) au fost lansate in luna mai a anului 2007, cand au inceput sa colecteze primele contributii de la clienti. In cei aproape 3 ani de existenta a sistemului, peste 190.000 de romani au aderat la un fond de pensii facultative, iar fondurile au ajuns sa administreze sume totale de peste 228 de milioane de lei (56 de milioane de euro). In ultimul an (februarie 2009 – februarie 2010), fondurile de pensii facultative au inregistrat un randament mediu de 20,5%, comparativ cu o inflatie de 4,5% in aceeasi perioada.

Exista fonduri de pensii facultative cu risc redus, mediu si ridicat, astfel ca fiecare client isi poate alege un fond potrivit apetitului sau pentru risc. Gradele de risc ale fondurilor sunt in principiu separate dupa ponderea investitiilor in actiuni si alte instrumente financiare cu venit variabil. Potrivit legii, la fondurile de pensii private facultative pot contribui atat salariatii, cat si orice alte persoane obtin venituri de natura salariala sau profesionala. Contributiile virate la sistem sunt deductibile fiscal (de la calculul impozitului pe venit) in limita a 400 de euro pe an atat pentru angajat, cat si pentru angajator, care poate contribui la sistem in beneficiul propriilor salariati.

Cu toate acestea, sistemul de pensii private facultative (Pilonul III) din Romania are cateva neajunsuri, inca nerezolvate:
- nivelul deductibilitatii fiscale este cel mai redus din toata Europa;
- deductibilitatea fiscala este incompleta, fiind aplicata doar pentru impozitul pe venit, nu si pentru contributiile sociale. Astfel, participantii la sistem ajung inevitabil intr-o situatie de dubla impunere, platind CAS la contributiile virate la fondul privat facultativ de pensii;
- participantii nu pot vira la fondul facultativ de pensii mai mult de 15% din venitul mediu brut lunar.

Spre comparatie, in Cehia, cea mai dezvoltata piata de pensii facultative din regiunea Europei Centrale si de Est, plafonul anual de deducere fiscala este de 8% din salariul brut, adica peste 900 de euro pe an pentru fiecare angajat.
In Polonia, contributiile angajatilor la pensiile facultative sunt scutite in totalitate de impozitul pe venit, iar plafonul de deducere fiscala pentru angajatori este de 7% din salariul brut al angajatului, adica 600 de euro pe an.
In Ungaria, contributiile angajatilor sunt scutite in limita a 30% din contributii (peste 400 de euro pe an), iar conributiile angajatorilor sunt scutite in totalitate de la plata impozitului pe venit.
In statele Europei Occidentale, deductibilitatea fiscala aplicata contributiilor virate in sistemul de pensii private facultative este de nivelul miilor de euro anual.

Pentru toate aceste motive, APAPR considera ca nivelul deductibilitatii fiscale pentru pensiile private facultative din Romania trebuie majorat la 1.000 de euro pe an atat pentru angajat, cat si pentru angajator pe termen mediu, in urmatorii 2-3 ani, pentru a stimula economisirea privata pentru pensie in Romania si a facilita reducerea presiunilor demografice asupra sistemului public de pensii.

22 de luni cu 2% pentru pensia privata obligatorie

22 de luni cu 2% pentru pensia privata obligatorie.
Cat de eficient au fost administrati acesti bani?

In luna mai 2008, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au inceput sa colecteze contributii de 2% din salariile brute ale celor peste 4 milioane de clienti. De atunci si pana in prezent au trecut 22 de luni, in care nivelul contributiei a stagnat la 2%, in timp ce numarul total de clienti s-a apropiat de 5 milioane, iar volumul total de active nete a depasit 2,7 miliarde de lei. Cat de eficient au fost administrati banii virati in sistemul de pensii private obligatorii?

In cele 22 de luni de colectare, CNPAS a virat catre Pilonul II contributii brute totale in valoare de 2,36 miliarde de lei. La finele lunii februarie 2010, activele nete administrate de fondurile de pensii private obligatorii erau in valoare totala de 2,72 miliarde de lei. Diferenta dintre activele nete si contributiile brute este reprezentata de profitul net obtinut de fonduri pentru participanti, in urma fructificarii investitiilor realizate. In cele 22 de luni de functionare, profitul net pentru participanti s-a ridicat la 362 de milioane de lei, acest rezultat fiind net de toate comisioanele percepute.

Pentru toata perioada de la lansare si pana in prezent, fondurile de pensii private obligatorii au obtinut un randament mediu anual de 16,9%, mult superior ratei anuale a inflatiei din aceeasi perioada, care s-a cifrat la aproximativ 5%. In ultimul an (februarie 2009 – februarie 2010), randamentul mediu ponderat al tuturor fondurilor de pe Pilonul II a fost chiar mai mare, de 21,5%, comparativ cu o inflatie estimata la 5%. Multumita acestor performante investitionale, pensiile private obligatorii au fost in ultimii doi ani cele mai sigure si profitabile instrumente de economisire pe termen lung disponibile pentru marele public din Romania.

Pe 19 martie 2010, fondurile de pensii private obligatorii vor incasa prima contributie majorata la 2,5% din salariul brut al celor aproape 5 milioane de participanti. In pofida acestei majorari, nivelul contributiei ramane sub calendarul stabilit initial, potrivit caruia nivelul contributiei pe anul 2010 trebuia sa fie de 3%. In cei 2 ani in care Pilonul II a ramas sub calendarul initial de contributii (2009 si 2010), participantii la sistem sufera pierderi totale de 750-800 de milioane de lei, cauzate de decizia autoritatilor de a ingheta nivelul contribuiei in 2009 si de a majora contributia sub nivelul programat in 2010.

“In prezent, 5 milioane de salariati contribuie la fondurile de pensii private obligatorii. Pentru ca ei sa poata cu adevarat sa beneficieze de rezultatele investitionale exceptionale obtinute de fondurile de pensii private, este nevoie ca Pilonul II sa revina din anul 2011 la calendarul initial de contributii, adica nivelul contributiei sa creasca de la 2,5% in 2010 la 3,5% in 2011, asa cum Romania s-a angajat in fata FMI, Bancii Mondiale si Uniunii Europene”, a comentat Crinu Andanut, presedintele APAPR, rezultatele obtinute pana acum de fondurile de pensii de Pilon II.

Sistemul de pensii private obligatorii din Romania functioneaza in prezent cu cel mai redus nivel al contributiilor din intreaga lume. Pentru comparatie, sistemele de pensii private obligatorii din Europa Centrala si de Est - similare celui din Romania - au urmatoarele niveluri de contributii: 5% in Bulgaria si Croatia, 7,3% in Polonia, 8% in Ungaria si 9% in Slovacia.

In statele dezvoltate, activele fondurilor de pensii private reprezinta intre 70% si 120% din PIB. In statele Europei Centrale si de Est, media este de 10,6% din PIB, in timp ce in Romania ponderea activelor fondurilor de pensii private in PIB este de numai 0,5%, din cauza lansarii tarzii a sistemului si a nivelului foarte redus al contributiilor.

Care sunt recomandarile expertilor FMI pentru piata de pensii private din Romania

Cresterea rapida a nivelului contributiilor, respingerea „garantarii inflatiei” in Pilonul II, imbunatatirea legislatiei secundare si stimularea orientarii pe termen lung a portofoliilor investitionale ale fondurilor de pensii – acestea sunt recomandarile expertilor Fondului Monetar International (FMI) pentru dezvoltarea si stabilizarea pietei de pensii private din Romania. Cei 12 specialisti ai FMI au exprimat aceasta serie de recomandari in cadrul raportului oficial „Romania – Financial Sector Stability Assessment”, publicat vinerea trecuta, in urma a numeroase vizite ale delegatiilor FMI in Romania.

Va prezentam in continuare recomandarile punctuale ale expertilor FMI, urmate apoi de explicarea contextului de piata, pentru o mai buna intelegere a acestor recomandari:

1) Nivelul contributiilor virate catre fondurile de pensii private obligatorii trebuie sa creasca pe viitor in conformitate cu calendarul initial de contributii;

2) „Garantarea inflatiei” pentru fondurile de pensii private obligatorii trebuie respinsa, intrucat in prezent piata financiara din Romania nu ofera instrumente care sa garanteze acoperirea riscului de inflatie;

3) Autoritatile trebuie sa incurajeze dezvoltarea unor strategii investitionale pe termen lung pentru fondurile de pensii private, prin:

- legislatia secundara a CSSPP trebuie sa prevada ca garantia contributiilor nete este acordata participantilor doar in faza de plata a pensiilor, nu si la transferul intre doua fonduri de pensii private obligatorii;

- adoptarea cat mai rapida a Normei CSSPP pentru detalierea mecanismului de rentabilitate minima garantata pentru fondurile de pensii private obligatorii;

- transferarea costurilor directe de administrare (comisioanele de tranzactionare si de depozitare) din sarcina administratorilor in sarcina fondurilor de pensii private obligatorii.

4) Comisioanele de administrare percepute de catre societatile de administrare a fondurilor de pensii private din Romania sunt cele mai mici din zona Europei Centrale si de Est, iar acest nivel ar trebui revizuit;

5) Autoritatile trebuie sa armonizeze tratamentul fiscal al cheltuielilor de marketing ale administratorilor de fonduri de pensii cu practica din Uniunea Europeana in domeniu;

6) Autoritatile trebuie sa adopte legislatia de plata a pensiilor private, cu accentul pus pe anuitati (pensii viagere);

7) Autoritatile trebuie sa ia foarte serios in calcul introducerea modelului multifond si permisiunea externalizarii activitatilor de investire a activelor fondurilor de pensii private;

8) CSSPP trebuie sa imbunatateasca regulile de evaluare a activelor fondurilor de pensii private, mai ales pentru instrumentele cu venit fix pentru care nu exista o piata lichida si activa de tranzactionare;

9) Legislatia trebuie sa prevada mai clar metode pentru evitarea conflictelor de interese in cazul in care administratorii fondurilor de pensii tranzactioneaza cu entitati din cadrul grupului financiar din care provin.

In continuare, explicarea contextului fiecarei recomandari:

Recomandarea FMI: Nivelul contributiilor virate catre fondurile de pensii private obligatorii trebuie sa creasca pe viitor in conformitate cu calendarul initial de contributii.

Explicatii, context: Calendarul initial de contributii virate catre Pilonul II prevedea un nivel de 2% al contributiei pentru 2008, acesta urmand sa fie majorat cu 0,5 puncte procentuale pe an, pentru a ajunge la 6% in 2016. Insa inghetarea la 2% in 2009 si cresterea la doar 2,5% in 2010 a intarziat cu doi ani calendarul initial de contributii virate in administrarea Pilonului II, iar expertii FMI recomanda revenirea la calendarul initial, adica, implicit, cresterea cu un procent (pentru recuperarea decalajului creat) a nivelului contributiilor, cat mai curand posibil. De altfel, revenirea la calendarul initial pentru Pilonul II reprezinta una dintre conditiile impuse Romaniei de institutiile financiare internationale (FMI, Banca Mondiala, Uniunea Europeana) in cadrul celor 3 acorduri de imprumut de urgenta, semnate la inceputul anului 2009.

Recomandarea FMI: „Garantarea inflatiei” pentru fondurile de pensii private obligatorii trebuie respinsa, intrucat in prezent piata financiara din Romania nu ofera instrumente care sa garanteze acoperirea riscului de inflatie.

Explicatii, context: Propuneri de impunere a unui randament minim egal cu rata inflatiei pentru fondurile de pensii private obligatorii au fost respinsa de nenumarate ori in ultimii ani, insa in prezent exista inca in Parlament doua initiative legislative identice, care solicita aceasta masura. Atat in opinia FMI, cat si a APAPR si a specialistilor in investitii din Romania, aceasta masura ar provoca pierderi participantilor la fondurile de pensii, pe termen lung, prin alocarea suboptimala a portofoliilor de investitii.

Recomandarea FMI: Legislatia secundara a CSSPP trebuie sa prevada ca garantia contributiilor nete este acordata participantilor doar in faza de plata a pensiilor, nu si la transferul intre doua fonduri de pensii private obligatorii.

Explicatii, context: CSSPP a introdus prin legislatia secundara obligativitatea ca administratorii sa furnizeze participantilor garantia contributiilor nete si la transfer, desi legislatia primara prevede doar obligatia ca aceasta garantie sa fie oferita la maturitatea contului individual (plata pensiei). Expertii FMI considera ca aceasta garantie la transfer obliga fondurile de pensii sa aiba o orientare investitionala suboptimala, pe termen scurt.

Recomandarea FMI: Adoptarea cat mai rapida a Normei CSSPP pentru detalierea mecanismului de rentabilitate minima garantata pentru fondurile de pensii private obligatorii.

Explicatii, context: Incepand cu luna mai 2010, performanta investitionala a fondurilor de pensii private obligatorii trebuie masurata prin mecanismul de rentabilitate minima garantata. Profitabilitatea fondurilor de pensii va fi monitorizata in mod oficial trimestrial, pe perioada ultimilor doi ani. Fondurile de pensii facultative sunt deja incluse intr-un mecanism similar. In schimb, pentru fondurile obligatorii CSSPP nu a adoptat inca Norma de specialitate. Expertii FMI considera ca rentabilitatea medie (si cea minima) a pietei trebuie calculate folosind media ponderata a cotelor de piata a tuturor fondurilor de pensii, dar cu introducerea unui plafon de 20% pentru ponderea fiecarui fond de pensii in cadrul mediei.

Recomandarea FMI: Transferarea costurilor directe de administrare (comisioanele de tranzactionare si de depozitare) din sarcina administratorilor in sarcina fondurilor de pensii private obligatorii.

Explicatii, context: Sistemul de pensii private din Romania este singurul din Europa si din lume in care costurile directe de administrare (de exemplu, comisioanele de tranzactionare si de depozitare a activelor fondurilor de pensii) sunt suportate de administrator si nu de fondul de pensii. Aceasta prevedere legislativa duce la alocarea suboptimala a investitiilor fondurilor de pensii, in special in ceea ce priveste tranzactionarea actiunilor pe piata de capital. De asemenea, costurile de tranzactionare sunt prea ridicate in raport cu veniturile obtinute de administratori din comisioane. Pentru aceste motive, expertii FMI recomanda transferul costurilor directe de administrare de la administrator la fondul de pensii, conform practicii mondiale in domeniul investitiilor fondurilor de pensii.

Recomandarea FMI: Comisioanele de administrare percepute de catre societatile de administrare a fondurilor de pensii private din Romania sunt cele mai mici din zona Europei Centrale si de Est, iar acest nivel ar trebui revizuit.

Explicatii, context: Intr-adevar, in Romania functioneaza sistemul de pensii private cu cele mai reduse comisioane de administrare din Europa Centrala si de Est si printre cele mai reduse din Europa. De altfel, acesta este motivul pentru care investitiile de circa 500 de milioane de euro realizate in Romania de catre administratorii de fonduri de pensii private vor fi recuperate integral abia in anii 2020-2021. Specialistii FMI atrag atentia ca acest orizont indepartat de rentabilitate pentru administratorii de fonduri de pensii are caracter destabilizant pentru piata si ca nivelul comisioanelor de administrare ar trebui revizuit. De fapt, raportul FMI considera ca pe termen lung doar administratorii mari pot ajunge sa fie profitabili, din cauza nivelului redus al comisioanelor de administrare.

Recomandarea FMI: Autoritatile trebuie sa armonizeze tratamentul fiscal al cheltuielilor de marketing ale administratorilor de fonduri de pensii cu practica din Uniunea Europeana in domeniu.

Explicatii, context: La inceputul anului 2009, Ministerul Finantelor Publice a emis o reglementare care obliga administratorii fondurilor de pensii sa recunoasca imediat din punct de vedere contabil toate cheltuielile de marketing ocazionate de campania initiala de aderare, desi standardele internationale de contabilitate (IFRS) prevad pentru administrarea de fonduri de pensii posibilitatea recunoasterii amortizate, in timp, a acestor cheltuieli. Decizia MFP a dus la marcarea unor pierderi semnificative de catre administratorii fondurilor de pensii pentru anul 2009 si in plus a prelungit cu inca un an orizontul de recuperare a investitiilor pentru administratorii de fonduri de pensii. Standardele internationale permit DAC (deferred acquisition cost), adica amortizarea contabila si fiscala a acestor cheltuieli. In Romania, dupa refuzul de acum un an al MFP de amortizare contabila a cheltuielilor, solutia pentru respectarea acestei recomandari si armonizarea tratamentului cheltuielilor de marketing este amortizarea fiscala a acestor cheltuieli.

Recomandarea FMI: Autoritatile trebuie sa adopte legislatia de plata a pensiilor private, cu accentul pus pe anuitati (pensii viagere).

Explicatii, context: Proiectul legislativ pentru calculul si plata pensiilor private se afla in lucru la Ministerul Muncii, dupa ce un raport de specialitate pe aceasta tema a fost elaborat in cursul anilor 2008-2009 de o echipa de consultanti internationali. Specialistii FMI recomanda adoptarea mai rapida a acestei legi, care trebuie sa prevada produse de tip anuitate sau pensie viagera pentru plata pensiilor private. Anuitatile, calculate pe baze actuariale si tinand cont de valoarea acumulata in conturile individuale ale participantilor, asigura protectie impotriva riscului de longevitate.

Recomandarea FMI: Autoritatile trebuie sa ia foarte serios in calcul introducerea modelului multifond si permisiunea externalizarii activitatilor de investire a activelor fondurilor de pensii private.

Explicatii, context: Modelul multifond (sau lifecycle/lifestyle funds) reduce riscurile investitionale pentru participantii la fondurile de pensii care sunt cei mai apropiati de varsta de pensionare, prin adecvarea alocarilor investitionale la varsta si apetitul mediu de risc al fiecarei categorii de participanti. In prezent, modelul multifond, cu diferite variante ale sale, este larg raspandit in sistemele de pensii private din Europa. In regiune, Slovacia, Ungaria si tarile baltice sunt exemple in acest sens. In plus, specialistii FMI recomanda introducerea explicita a permisiunii de externalizare a investirii activelor fondurilor de pensii, conform practicilor mondiale in domeniu.

Recomandarea FMI: CSSPP trebuie sa imbunatateasca regulile de evaluare a activelor fondurilor de pensii private, mai ales pentru instrumentele cu venit fix pentru care nu exista o piata lichida si activa de tranzactionare.

Explicatii, context: Atat administratorii de fonduri de pensii, cat si depozitarii activelor fondurilor de pensii sprijina tehnic CSSPP pentru elaborarea de noi reguli de evaluare cat mai corecta a instrumentelor financiare cu venit fix pentru care nu exista mereu piete active si lichide, care sa ofere repere de pret.

Recomandarea FMI: Legislatia trebuie sa prevada mai clar metode pentru evitarea conflictelor de interese in cazul in care administratorii fondurilor de pensii tranzactioneaza cu entitati din cadrul grupului financiar din care provin.

Explicatii, context: Legislatia primara din domeniul pensiilor private prevede in mod explicit faptul ca atat auto-investirea (investirea activelor fondului de pensii in instrumente emise de entitati ale grupului financiar din care provine administratorul fondului respectiv) cat si tranzactionarea cu entitati din cadrul grupului din care administratorii provin sunt strict interzise. In aceste conditii, nu pot aparea conflicte de interese intre administrator si fondul de pensii (banii participantilor).

Aici puteti consulta raportul original al FMI