Legea nr. 12/2010 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2010

LEGE nr. 12 din 26 ianuarie 2010
bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 61 din 27 ianuarie 2010

(...)

ART. 3
(1) Numărul total al locurilor la tratament balnear şi odihnă ce poate fi finanţat din bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi cel care poate fi acordat gratuit diverselor categorii sociale care au reglementat acest drept prin norme legale în vigoare se stabilesc prin decizie a preşedintelui Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, cu încadrarea în fondurile aprobate prin buget, până cel mai târziu la 15 martie 2010, cu aprobarea prealabilă a Consiliului de administraţie al acestei instituţii.
(2) Fondurile alocate decontării biletelor de odihnă nu pot depăşi 10% din totalul fondurilor aprobate pentru cheltuielile cu biletele de tratament balnear şi odihnă la capitolul "Asigurări şi asistenţă socială", titlul "Asistenţă socială", alineatul "Ajutoare sociale în natură".
(3) Numărul locurilor la tratament balnear ce se acordă gratuit nu poate depăşi 15% din numărul total al locurilor contractate.
(4) Din prevederile bugetare aprobate pentru anul 2010 se asigură şi plata biletelor de tratament balnear şi odihnă utilizate şi rămase nedecontate în anul 2009.
(5) Tarifele practicate de unităţile de tratament din proprietatea Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale se stabilesc prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, la propunerea preşedintelui Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
(6) Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale va contracta biletele de tratament balnear numai pentru perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2010, respectiv 1 septembrie - 31 decembrie 2010.

(...)

CAP. III
Dispoziţii finale

ART. 15
(1) Pentru plata drepturilor cuvenite pe anul 2010, cheltuielile pentru transmiterea şi achitarea drepturilor finanţate din bugetul asigurărilor sociale de stat şi a celor din bugetul asigurărilor pentru şomaj se stabilesc prin aplicarea coeficientului de 1,03% asupra sumelor virate şi se suportă din bugetele din care se finanţează drepturile respective.
(2) Cheltuielile efectuate pentru informarea şi consultarea populaţiei, respectiv tipărirea şi transmiterea unor informaţii legate de drepturile care se acordă în temeiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.

ART. 16
(1) Valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei şi se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2010.
(2) Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 este de 1.836 lei.

ART. 17
Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte, în condiţiile legii, în cazul:
a) asiguratului sau pensionarului, la 1.836 lei;
b) unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, la 918 lei.

ART. 18
(1) În baza prevederilor art. 18 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2010 cotele de contribuţie de asigurări sociale se stabilesc după cum urmează:
a) 31,3% pentru condiţii normale de muncă, datorată de angajator şi angajaţi, din care 10,5% datorată de angajaţi şi 20,8% datorată de angajatori;
b) 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă, datorată de angajator şi angajaţi, din care 10,5% datorată de angajaţi şi 25,8% datorată de angajatori;
c) 41,3% pentru condiţii speciale de muncă, datorată de angajator şi angajaţi, din care 10,5% datorată de angajaţi şi 30,8% datorată de angajatori.
(2) În cota de contribuţie individuală de asigurări sociale prevăzută la alin. (1) este inclusă şi cota de 2,5% aferentă fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Cotele prevăzute la alin. (1) şi (2) se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2010.

ART. 19
(1) În baza prevederilor art. 29 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 7 din Legea nr. 200/2006, cu modificările ulterioare, pentru anul 2010 se stabilesc următoarele cote ale contribuţiilor:
a) contribuţia datorată de angajatori la bugetul asigurărilor pentru şomaj este de 0,5%;
b) contribuţia individuală datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj este de 0,5%;
c) contribuţia datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj de către persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru şomaj este de 1%;
d) contribuţia datorată de angajator la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 200/2006, cu modificările ulterioare, este de 0,25%.
(2) Cotele prevăzute la alin. (1) se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2010.
(3) Suma totală care poate fi utilizată pentru acordarea de credite, conform prevederilor art. 87 din Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, este de 20,6 milioane lei, iar cuantumul maxim al creditului ce poate fi acordat unui beneficiar de credite din această sumă este de 1,5 milioane lei.

ART. 20
(1) Cotele de contribuţii datorate de angajatori în funcţie de clasa de risc, potrivit prevederilor Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată, se stabilesc de la 0,15% la 0,85%, aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar.
(2) Cotele prevăzute la alin. (1) se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2010.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
TEODOR VIOREL MELEŞCANU

Bucureşti, 26 ianuarie 2010.
Nr. 12.

Legea nr. 11/2010 a bugetului de stat pe anul 2010

LEGE nr. 11 din 26 ianuarie 2010
bugetului de stat pe anul 2010
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 60 din 27 ianuarie 2010

(...)

ART. 27
În anul 2010, nivelul pensiei sociale minime garantate, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, este de 350 lei.

ART. 28
În anul 2010, cheltuielile pentru transmiterea şi plata pensiilor militare şi a altor drepturi de asigurări sociale, cuvenite personalului din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, se stabilesc prin aplicarea coeficientului de 1,03% asupra sumelor virate.

(...)

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
TEODOR VIOREL MELEŞCANU

Bucureşti, 26 ianuarie 2010.
Nr. 11.

Comisie de experti: sistemul public de pensii din Romania este o bomba cu ceas

Comisie de experti: sistemul public de pensii
din Romania este o bomba cu ceas

Sistemul public de pensii este supus „unor riscuri uriase”, este „impovarat” de cheltuieli foarte mari, nu mai poate miza la nesfarsit pe subventiile de la bugetul de stat ca „solutie de criza” deja aplicata prea mult si este amenintat de „evolutii demografice ingrijoratoare” – acestea sunt concluziile raportului comisiei de experti care a publicat ieri un raport pe tema riscurilor si inechitatilor sociale din Romania. Raportul - http://www.presidency.ro/static/CPARSDR_raport_extins.pdf - atrage atentia asupra situatiei precare a sistemului public de pensii si admite faptul ca sistemul de pensii private, mai ales cel obligatoriu (pilonul II), a fost aplicat in Romania cu o intarziere „nepermis de mare” fata de alte state din regiune si din Europa Occidentala.

Raportul a fost elaborat de Comisia Prezidentiala pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice, care reuneste 23 de experti in politici sociale, asistenta sociala, demografie, statistica sociala si alte domenii conexe.

Iata cateva dintre observatiile si concluziile prezentate in cadrul acestui raport:

- sistemul de pensii din Romania reprezinta cea mai mare categorie de cheltuieli publice. Cheltuielile anuale pentru pensii in Romania se cifreaza la peste 10 miliarde de euro, adica peste 9% din PIB si peste 26% din toate cheltuielile bugetului general consolidat;

- in prezent, raportul dintre numarul de salariati si numarul de pensionari din sistemul public de pensii este de 1:1. Daca sunt luati in considerare si pensionarii din categoriile speciale, precum si pensionarii agricultori (care nu sunt inclusi in sistemul public, contributiv), raportul salariati:pensionari devine 1:1,2. „Este evident ca riscurile implicate sunt uriase, mai ales ca de atunci (2008, n.n.) situatia s-a degradat si mai mult”;

- procesele socio-demografice care au transformat Romania in ultimele doua decenii (imbatranirea si reducerea populatiei) transforma problema administrarii mai eficiente a sistemelor de pensii in cea mai mare provocare a sistemului de protectie sociala din Romania;

- „Romania se confrunta si cu presiuni suplimentare generate de introducerea foarte tarzie a pilonului II”, a carui aplicare a intarziat „nepermis” de mult;

- „(sistemul public de pensii din) Romania se afla in una dintre cele mai dificile situatii din intreaga Uniune Europeana, iar sistemul de pensii va constitui piatra de incercare a fiecarei guvernari de aici inainte”;

- numarul pensionarilor de invaliditate a crescut cu 430% in perioada 1990-2008, de cele mai multe ori prin „frauda”. „Este ca si cum populatia Romaniei s-ar fi imbolnavit in proportii de masa”;

- „acoperirea sistemului public de pensii este foarte mica pentru viitoarele generatii de pensionari. In prezent, mai putin de jumatate din populatia activa este asigurata pentru pensii”;

- este necesara cresterea varstei medii reale de pensionare si egalizarea ei in functie de gen; etc.

De asemenea, va prezentam cateva date statistice privind sistemul public (contributiv) de pensii din Romania, avand ca surse CNPAS, Ministerul Muncii si Ministerul Finantelor:

Ce pensii plateste acum bugetul public?

- peste 1,5 milioane de pensionari (32% din total) au o pensie medie lunara mai mica de 500 de lei;
- peste 3,8 milioane (81% din total) au o pensie medie lunara mai mica de 1.000 de lei;
- doar 43.488 de pensionari (0,9% din total) au o pensie medie lunara mai mare de 2.000 de lei;
- pensia medie: 714 lei pe luna, adica unul dintre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeana.

Cine, cum, cand s-a pensionat?

- numarul de pensionari cu limita de varsta si stagiu complet de cotizare: 1,9 milioane (41% din total);
- numar de pensionari de invaliditate, cu pensionare anticipata, fara stagiu complet: 2,8 milioane (59% din total), dintre care pensionari de invaliditate sunt 903.000 (1 din 5 pensionari este „invalid”).

Cine sustine (finanteaza) sistemul public de pensii?

- in 1990: existau 8,2 milioane de salariati si 2,5 milioane de pensionari de asigurari sociale de stat (adica un raport de 3,3 salariati care sustin fiecare pensionar);
- in 2009 (iulie): exista 4,52 milioane de salariati si 4,72 milioane de pensionari de asigurari sociale de stat (adica un raport de 0,96 salariati la fiecare pensionar);
- estimare EUROSTAT pentru Romania anului 2050: un raport de 0,4 salariati la 1 pensionar.

Cum merge bugetul public de pensii, (mai) ajung banii?

- primele 7 luni din anul 2009: deficitul bugetului de asigurari sociale de stat a fost de 2,84 mld. Lei (maxim istoric!). Estimare pentru intreg anul 2009: 5-6 mld. lei. „Inghetarea contributiei” la Pilonul II de pensii private obligatorii (care a economisit 250 mil. lei la buget, potrivit Ministerului Finantelor) reprezinta doar 5% din acest deficit anual estimat;
- deficitul reprezinta 14% din incasarile bugetului de asigurari sociale de stat. Adica: la fiecare pensie medie platita de buget, din cei 714 lei, peste 100 de lei sunt subventie de la bugetul de stat (nesustenabil);
- bugetul public de pensii inregistreaza deficite in mod cronic, nu exista ani recenti cu excedente, ci doar unele surplusuri minore la inceputul anilor 1990.

„Raportul comisiei de experti arata foarte clar ca Romania sta pe o bomba cu ceas, iar numele acestei bombe cu ceas este sistemul public de pensii. Aici avem una dintre cele mai defavorabile situatii din Europa, cu o inrautatire brutala a raportului salariati-pensionari in doar 20 de ani si cu perspective deloc imbucuratoare. Desigur, intrebarea este: ce e de facut? Este de datoria noastra, a tuturor, sa recunoastem: sistemul de pensii private pe care Romania l-a introdus cu succes in ultimii 2-3 ani este parte a solutiei acestor probleme. Pilonul II de pensii private obligatorii nu trebuie vazut insa ca un cost, in ideea ca acum doar culege contributii de la buget si va plati pensii abia mai tarziu. Nu este un cost, ci o investitie in generatiile viitoare de pensionari, care de la sistemul de pensii de stat nu se pot astepta la o pensie decenta, dupa cum arata si raportul comisiei de experti”, a comentat Crinu Andanut, presedintele APAPR, rezultatele studiului prezentat ieri.

„Mai mult, Pilonul II inca reprezinta o investitie pe care sistemul de pensii din Romania si-o poate permite. Inghetarea la 2% a contributiilor anul acesta a economisit o suma echivalenta de doar 5% din deficitul estimat pentru bugetul de pensii la nivelul intregului an. Sunt bani pe care bugetul si-i permite si care puteau fi investiti anul acesta cu rezultate de 14%-15%, asa cum s-a intamplat cu toti banii administrati de fondurile de pensii private obligatorii. De aceea consideram necesar, in ton cu concluziile acestui raport, ca Romania sa revina la calendarul initial de contributii in Pilonul II, adica 3% in 2010, si nu 2,5%, inca de anul viitor, pentru a construi finantarea sistemului de pensii de maine. Dupa parerea mea, este inadmisibil ca, in numele aparentei rezolvari a situatiei de azi a sistemului de de asigurari sociale de stat, sa se arunce, cu ochii inchisi, o povara inca si mai mare pe spatele viitoarelor generatii. Nu pot accepta o asemenea abordare”, a mai afirmat presedintele APAPR.

Se va prabusi sistemul de pensii?

Azi, un articol interesant in Capital. Spicuim din el:

"Instituţiile internaţionale avertizează că sistemul de pensii se va prăbuşi
Autor: Diana Zaharia

Publicat: 25 Martie 2009

Evaluările Comisiei Europene, ale Băncii Mondiale şi ale Fondului Monetar Internaţional ajung la o concluzie comună în privinţa sistemului public de pensii din România: soliditatea financiară şi durabilitatea acestuia sunt în pericol. Rapoartele CE şi BM din această lună nu fac decât să întărească şirul recomandărilor date României în ultimii ani, dar pe care guvernanţii le-au ignorat în mare măsură.
Pe de o parte, experţii străini arată că îmbătrânirea populaţiei, dar şi pensionările anticipate pentru invaliditate sau în caz de boală au ca rezultat un raport tot mai precar între numărul celor care contribuie la sistem şi cel al beneficiarilor. Potrivit raportului BM, rata dependenţei bătrânilor (calculată ca raport între populaţia cu vârstă de peste 65 de ani şi cea cu vârste între 23 şi 64 de ani) va creşte de la 23,6%, în prezent, la 56,6%, în 2050. Rata dependenţei din sistem (raportul dintre numărul de persoane care primesc pensie şi numărul celor care contribuie) va avansa de la 85%, în 2007, la 164%, în 2050. Din acest motiv, deficitul prognozat al fondului de pensii va fi de 6% din PIB în 2050, se arată în raport. Cheltuielile bugetului de asigurări sociale au crescut semnificativ în ultimii trei ani. În 2007, cheltuielile acestuia au reprezentat 23,07 miliarde de lei, iar în 2008, au urcat cu zece miliarde de lei, până la 33,6 miliarde de lei. „România se confruntă cu provocări majore în ceea ce priveşte durabilitatea sistemului de pensii, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Este vorba între altele de: numărul relativ mic de contributori la sistem în raport cu numărul de beneficiari, rata scăzută de ocupare, munca nedeclarată şi resursele încă insuficiente“, precizează Comisia Europeană.

Pe de altă parte, experţii avertizează că mecanismele de indexare a pensiilor, precum şi cele de stabilire a ratei contribuţiilor la pensii sunt neclare şi se decid ad-hoc. De aceea, sistemul este expus la presiuni politice, după cum s-a putut constata în ultimii trei ani, când majorarea pensiilor a fost folosită ca armă politică în negocierile pentru putere dintre PNL, aflat la guvernare, şi PSD, principalul partid de opoziţie.

Opţiunea cea mai simplă pentru echilibrarea fondului de pensii este majorarea contribuţiilor sociale, aşa cum, de altfel, s-a întâmplat la elaborarea bugetului pentru acest an, când acestea au crescut cu 3,3%. Contribuţiile la pensii ale angajatului şi angajatorului au crescut din 1990, când erau de 14,5%, la 31% în prezent. Studiile instituţiilor internaţionale remarcă, însă, că majorarea fiscalităţii pe forţa de muncă scade competitivitatea acesteia şi impulsionează munca la negru. Indexarea pensiilor ar trebui să fie doar în raport cu inflaţia, conform aceloraşi surse, şi nu în funcţie de nivelul de creştere a salariilor. În 2009, punctul de pensie va fi majorat cu un procent mai scăzut decât în ultimii doi ani, respectiv cu 5% in două etape, după ce numai în octombrie 2008, înaintea alegerilor, a urcat cu 20%.

Toate aceste deficienţe ale sistemului vor produce deficite bugetare din ce în ce mai mari. Banca Mondială estimează că, în 2009, deficitul bugetului de asigurări sociale va fi de 2,3% din PIB. Cheltuielile cu pensiile au ajuns, în 2008 şi în acest an, la circa zece miliarde de euro datorită majorărilor succesive. Astfel se explică şi faptul că bugetul de pensii a înregistrat deficit anul trecut, pentru prima dată în ultimii ani. În acest ritm, transferul de fonduri de la bugetul de stat către cel de asigurări va fi inevitabil. Şi preşedintele Traian Băsescu avertiza, în toamna anului trecut, că fondul de pensii se va prăbuşi, iar bugetul de stat ar urma să vireze către acesta peste un miliard de euro, în 2009, pentru a asigura plata pensiilor.

Recomandări pentru Guvern

Atât Comisia Europeană, cât şi Banca Mondială recomandă măsuri care ar putea să atenueze presiunile financiare şi să reechilibreze fondul de pensii. Declinul demografic este inevitabil, iar costurile trebuie să fie împărţite între contributori şi beneficiari. În aceste condiţii, cele două instituţii, dar şi FMI, într-un raport din 2008, propun creşterea vârstei de pensionare, egalizarea vârstei între femei şi bărbaţi, un sistem clar de contribuţii şi beneficii, indexarea pensiilor cu rata inflaţiei şi creşterea numărului de angajaţi. Creşterea vârstei de pensionare va reduce perioada de primire a beneficiilor şi va majora, implicit, durata de contribuţie la sistem, iar egalizarea vârstei între femei şi bărbaţi va elimina discriminarea, cu atât mai mult cu cât speranţa de viaţă pentru femei este mai mare decât pentru bărbaţi. Obiectivele reformelor sunt soliditatea financiară a bugetului de pensii şi, cel puţin, menţinerea standardului de viaţă pentru pensionari. Măsurile luate de România în ultimii ani, considerate insuficiente, au vizat crearea pilonilor II şi III de pensii private, creşterea treptată a vârstei de pensionare standard, până la 60 de ani pentru femei şi până la 65 de ani pentru bărbaţi până în 2014, precum şi mărirea perioadei minime de contribuţie, de la zece la 15 ani, tot până în 2014."

(http://www.capital.ro/articol/institutiile-internationale-avertizeaza-ca-sistemul-de-pensii-se-va-prabusi-117889.html)