Profesor-pensie pentru limita de varsta sau anticipata partiala

Intrebare:

“Sunt nascuta in 30 dec.1954 si lucrez in inv. din 1976. Va rog sa-mi spuneti la ce varsta ma pot pensiona fara diminuarea pensiei?Posibilitatea de a ma pensiona anticipat fara diminuarea pensiei , ramane valabila si in noua varianta a legii pensiilor pentru personalul din invatamant?Ce alte solutii imi sugerati ca ar fi mai bine pentru a ma pensiona?
Va multumesc, cu stima prof. S.C.”

Raspuns:

Avand in vedere faptul ca sunteti nascuta la data de 30 decembrie 1954, varsta standard de pensionare prevazuta de Legea nr. 19/2000 este de 59 de ani si 11 luni, iar stagiul complet de cotizare cerut de lege este de 29 de ani si 10 luni.

In conformitate cu dispozitiile art. 127 alin.(3) din Legea nr.128/1997, “personalul didactic poate fi pensionat, la cerere, cu 3 ani înainte de limitele de vârsta prevăzute de legislaţia în vigoare, dacă are o vechime în învăţământ de cel puţin 25 de ani femeile, respectiv 30 de ani bărbaţii”.

Prin urmare, exista posibilitatea sa va pensionati conform articolului mai susmentionat, inainte de implinirea varstei de 59 de ani si 11 luni, respectiv de la varsta de 56 de ani si 11 luni – noiembrie 2011–, dovada realizarii vechimii in invatamant facandu-se cu o adeverinta eliberata de Inspectoratul Scolar Judetean.

De asemenea, precizam ca pensia de limita de varsta stabilita cu reducerea varstei standard de pensionare conform acestui articol nu are nicio diminuare, fiind in acelasi cuantum ca pensia de limita de varsta stabilita la varsta standard de pensionare prevazuta de Legea nr. 19/2000.

In ceea ce priveste acordarea pensiei anticipate partiale, potrivit art. 50 alin. 1 din Legea nr.19/2000, privind sistemul public de pensii, cu modificarile si completarile ulterioare, „asiguratii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum si cei care au depasit stagiul complet de cotizare cu pana la 10 ani pot solicita pensie anticipata partiala cu reducerea varstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani.”

Intrucat ati realizat un stagiu de cotizare (minim 30 ani), puteti solicita inscrierea la pensie anticipata partiala cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare, respectiv de la implinirea varstei de 54 de ani si 11 luni (noiembrie 2009).

De asemenea, precizam ca va putem oferi informatii cu privire la viitoarea lege a pensiilor numai dupa aparitia actului normativ in Monitorul Oficial.

Cu bine,
Specialist pensii.

CLARIFICARE MASS-MEDIA CU PRIVIRE LA LEGEA PRIVIND SISTEMUL UNITAR DE PENSII PUBLICE

CLARIFICARE MASS-MEDIA CU PRIVIRE LA
LEGEA PRIVIND SISTEMUL UNITAR DE PENSII PUBLICE,
aflata acum in consultari cu partenerii de dialog social

In urma intrebarilor si a solicitarilor primite la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale din partea partenerilor sociali, atat in cadrul consultarilor directe cu partenerii de dialog social, dar si prin prisma modului in care aceste discutii au fost reflectate in mass-media, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale face urmatoarele precizari:

- Sistemul public de pensii se fundamenteaza pe criterii diferite fata de cel privat. El nu este bazat pe conturi individuale, ci pe principiul solidaritatii, si mai ales a solidaritatii intergenerationale. Practic, contributiile sociale pe care cei care desfasoara in prezent activitati profesionale le platesc la bugetul asigurarilor sociale de stat sunt folosite pentru a asigura pensiile celor care sunt déjà pensionari, urmand ca pensiile lor sa fie asigurate de copii si / sau nepotii lor.

- O trăsătură definitorie a oricărui sistem de pensii trebuie să fie caracterul său evolutiv, adaptat la schimbările din societate şi economie. Egalizarea vârstelor de pensionare ale bărbaţilor şi femeilor este necesară pentru asigurarea egalitatii de sanse intre femei si barbati, asa cum este prevazut in directivele europene. Pe de alta parte, prelungirea vieţii active, respectiv încurajarea persoanelor de a rămâne un timp mai îndelungat pe piaţa muncii, constituie principala soluţie pentru redresarea dezechilibrelor din sistemul public de pensii si a asigurarii sustenabilitatii financiare pe termen mediu si lung a acestuia. Nu in ultimul rand, aceste masuri se regasesc in conditionalitatile stabilite prin acordul de împrumut încheiat cu Banca Mondială, Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Cresterea sperantei de viata la pensionare reprezinta unul dintre indicatorii principali avuti in vedere la stabilirea varstei de pensionare. Estimarile pentru anul 2010 arata ca speranta de viata la pensionare la barbati este de 14.7 ani, iar la femei de 22 ani (asa cum rezulta dintr-un studiu elaborat de Banca Mondiala cu privire la previziunile demografice ale populatiei Romaniei in perioada 2008-2075 – vezi anexe). Modalitatea de calcul pentru determinarea sperantei de viata la pensionare are la baza un algoritm diferit fata de cel pe care se bazeaza determinarea indicatorului speranta medie de viata, folosita de obicei in prognozele statistice (68 ani la barbati si 75 ani la femei in 2009). In calculul sperantei de viata la pensionare se cumuleaza toate persoanele care au ajuns la varsta pensionarii, iar in calculul sperantei medii de viata sunt incluse toate categoriile de varsta (astfel incat media este afectata de diversi factori: mortalitatea infantila, inca la cote destul de ridicate in Romania, si mortalitatea la orice alta varsta inaintea varstei de pensionare). Devine astfel evident ca in analizele cu privire la stabilirea varstei standard de pensionare, speranta medie de viata nu este un indicator relevant, ci calculul se face in baza indicatorului speranta de viata la pensionare.

- Un alt argument in sustinerea prelungirii vieţii active, respectiv încurajarea persoanelor de a rămâne un timp mai îndelungat pe piaţa muncii, este si prevederea din lege cu privire la majorarea punctajului lunar realizat pentru persoanele care desfasoara in continuare activitati profesionale, dupa indeplinirea varstei standard de pensionare. In legislatia in vigoare (Legea 19/2000), punctajul lunar suplimentar este de 0,3%, iar in proiectul noii legi, acesta creste la 0,5%. In ceea ce priveste cadrele didactice, abrogarea prevederii din Legea 128/1997 privind statutul cadrului didactic, referitoare la recalcularea suplimentara nu a facut altceva decat elimine redundanta, in contextul in care acest punctaj suplimentar este oricum prevazut atat in Legea 19/2000, cat si in proiectul de lege a pensiilor.

- In ceea ce priveste abordarea din mass-media ultimelor zile conform careia noua lege a pensiilor prevede perceperea CAS la dividende, tinem sa atentionam ca se face o grava eroare. Nu s-a pus si nici nu se pune problema, in nici un fel, de plata CAS la dividende. Este vorba despre obligativitatea oricarei persoane active de a se asigura in sistemul public de pensii. Pornind de la aceasta premiza, acele persoane au venituri EXCLUSIV din dividende si se incadreaza in plafonul de venit de minimum 4 salarii medii brute / an, sunt obligate sa depuna declaratia individuala de asigurare la Casa Nationala de Pensii si sa-si aleaga cuantumul la care doresc sa li se calculeze contributia lunara la CAS. Mai mult, prevederea gresit interpretata din proiectul de lege a pensiilor la care se face referire exista si in Legea 19/2000, Art. 5, Alin. 1, Pct. IV.

(Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale - Directia Politici Publice si Comunicare)